Și schimbarea a venit?

Spuneam în postarea mea anterioară că ar trebui să mă maturizez…într-un fel sau altul. A trecut mai mult de o lună de când n-am mai spus nimic pe blog. Nu se pune problema că mi-am prierdut firea plină de opinii. Mai degrabă pot spune că am foarte multe opinii, dar nu am libertatea și timpul necesar să le exprim.

Înainte de a avea un loc de muncă, îmi plăcea să mă plâng (da, recunosc!) că nu am unde lucra. Acum că am un loc de muncă, nu pot să fiu la fel de volubilă ca pe vremea facultății. Acum sunt om mare, cu job, cu responsabilități, cu nevoia de a trăi BINE! Probabil primul pas al maturizării de care vorbesc eu aici e și faptul că m-am decis să renunț la contul de Facebook. Oricum ajunsese să fie inutil și de multă vreme mă deranja să văd cum toți oamenii din listă se laudă în stânga și-n dreapta cu locurile vizitate, vedetele cunoscute și așa mai departe. Acum prefer să mă laud doar prietenilor mei imaginari. Bine, aștept să am și cu ce să mă laud… Și observ de câte ori am folosit adverbul “acum”… Parcă aș fi într-o altă dimensiune sau etapă a vieții și m-am rupt complet de cea precedentă. Trebuie să fie un miez de adevăr pe aici.

Pe vremea când eram activă și scriam cel puțin săptămânal aveam un simț al dreptății de neclintit. Nimic nu mă putea convinge de contrariu. Dar de când simțul dreptății nu mi-a fost deloc de folos, m-am lăsat și de sperat și de scris pe blog. Îmi vine să zic “Păcat!”, dar poate că e un lucru bun că nu mai petrec atâta timp pe internet (zise persoana care tocmai scrie acum pe blog!). Sincer, acum n-am timp nici să mor! Am ajuns să-i cred pe oamenii care zic că nu există viață după serviciu. În ideea în care plec pe întuneric și vin pe întuneric…e trist să știi că îți petreci toată ziua la muncă și vii acasă ca să pici lat în pat. Dar nu e cazul să dramatizez situația. Între a muri de foame și a munci așa…pot spune că am un job cât de cât OK. Nu pot spune ce anume fac, că aș încălca politica firmei. Bine, poate că aș putea, dar nu vreau să risc. În plus, sună ca și cum aș lucra la FBI sau ceva de genul. Mă face să mă simt specială!

Încerc să mai înghesui o grăire pe blog din când în când. Nu promit că îmi rup timp din ziua liberă pentru asta, dar hai să ne lăsăm surprinși! Pe principiul “Hands off my day off!”….revin la odihnă. Îmi era dor de blog. Chiar, mă mai citește cineva sau lumea chiar a crezut că am murit? Sau chiar nu-i pasă nimănui? Bine, răspunsul la a doua întrebare s-ar putea să mă întristeze, așa că nu cer un răspuns în mod deosebit.

2 thoughts on “Și schimbarea a venit?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s