Eu și încă 344.000.000…

N-am crezut niciodată că o să ajung în situația de a căuta pe google “what to blog about”. Dar am făcut-o! Ce-i drept, rezultatele nu m-au încântat. Amuzant e că peste 344.000.000 de oameni se află în aceeași situație ca și mine, deci nu mă simt singura neinspirată de pe planetă.

Când scriu pe blog, foarte rar aduc în discuție ce am mai făcut eu în ultima vreme. Nu de alta, dar eu chiar nu fac chestii interesante sau demne de povestit pe blog. Oricât mi-aș spune “ce zi/săptămână/lună de căcat am avut”, niciodată nu mă simt capabilă să transpun chestiile pe care le-am trăit pe blog. Pentru că sunt lucruri banale și repetabile. Îmi place să vorbesc despre chestii mai deosebite, ciudate, nebune sau pur și simplu cretine. În niciun caz să fac un jurnal online de genul “Dragă jurnal, azi a fost o zi tristă. Am ratat primul metrou și am întârziat la filmul X…”. Prea banal și puțin cam patetic.

O chestie tare despre care voiam să vorbesc acum ceva vreme e faptul că unchiul meu îmi citește blogul. Și nu oricum, ci cu voce tare. Evident că îm acest paragraf am să vorbesc “curat”, civilizat și cât se poate de decent pentru că printre cititorii mei se numără neamurile. Faza amuzantă e că și-a ales prost persoanele cărora le-a recitat: bunicii mei. După cum ați observat, eu nu vorbesc neapărat poetic și frumos pe blogul meu. Până și în tag-urile din dreapta apare mare și tare cuvântul “căcat”, deci asta spune suficiente. În perioada Paștelui, în absența mea, unchiul meu s-a găsit să citească pasaje din blogul meu. Pe de o parte, familionul a apreciat “scriitura” articolelor fără prea mult căcat, iar pe de altă parte, s-au simțit cam aiurea când am povestit cum nu-mi place mie la țară sau că nu mi-e așa drag de “mătușica”.

Mă întreb cum de am dat semnale eronate. Lucrurile astea nu sunt noi. Faza nasoală e că m-au cam făcut de rahat în ochii bunicilor și ei acum probabil cred că sunt o idioată care-i beștelește pe blog. Nici vorbă! Întotdeauna încerc să aduc și o tentă de ironie ca să nu se simtă nimeni ofensat. Dar nu-mi fac eu probleme! Nu o să înceteze să-și iubească nepoata judecând după ce scrie ea pe blog. Probabil dacă eram acolo, râdeam cu ei. Dar așa, râd de situație… Bunica mereu mă atenționa să nu mai folosesc cuvântul “căcat”. Pe calea blogului, și-o fi dat seama că tot o să-l folosesc. Ghinion!

Aș mai scrie despre situația asta, dar vine vara și bunicii pleacă la Suceava. Poate unchiul va recita și acolo din blogul meu. Așa că am vorbit cât se poate de frumos. N-am ofensat pe nimeni. Sper, cred, nu știu…

Nu vreau ca lipsa de inspirație să devină un subiect de rutină pe blog. Am idei, dar n-am timp. Vine restanța, vine licența și sunt stresată. Rău! Băi, și unii nesimțiți au vandalizat Facultatea de Jurnalism! Au furat documente de la ID. Cine dracului ar face asta? Pe bune! Unii au licență și voi faceți pe nebunii! Stați dracului acasă!

2 thoughts on “Eu și încă 344.000.000…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s