jump to navigation

“Care Anca?” February 23, 2010

Posted by Anca in The world I live in.
Tags: , , ,
trackback

Nu am fost niciodată o figură marcantă. Nici măcar pentru familia mea. Dar la partea asta ajungem mai încolo. Din fragedă copilărie am simțit că am o putere magică, cea a invizibilității. Lumea trecea pe lângă mine ca și cum nu aș exista și când exista minunea să fiu pomenită într-o conversație…apărea o reacție stupidă: “Care Anca?”.

În generală profii îmi greșeau numele. Ba îmi spuneau Ana, Andreea, Adelina, Adriana, ba Popescu sau Predescu. Niciodată nu le ieșea combinația corectă, și anume Anca Petrescu. Nici când aveam performanțe nu puteam să mă bucur, pentru că mereu exista idiotul/idioata care îmi greșea numele. La olimpiada de engleză eram botezată Ana Petrescu, iar profii nu-mi rețineau nici după un an numele corect… Dar cea mai amuzantă poveste a fost în clasa a opta când diriga scria catalogul.

“Anca, te-am trecut «Ana» din greșeală! Nu te superi, nu?”

Asta a fost una din cele mai marcante replici pe care mi le-a dat cineva. Evident că răspunsul meu ar fi trebuit să fie: “Proasta dracului! Schimbă-mi numele în Anca! Nu mă interesează dacă e nevoie de un catalog nou! Ești idioată sau ai ceva cu mine? Cum de tocmai numele meu l-ai greșit?”. Din păcate, nu am avut curajul ăsta. Am zis că o să corectez eu profii când m-or striga. Poate-poate se găsea unul cu pix negru să transforme “a”-ul în “c” și apoi să mai adauge un “a” la final. Complicated shit! A trebuit să aștept un semestru întreg să îmi scrie cineva numele corect! Am urât școala generală și jumătate din liceu. Implicit, am urât trei jumătate din viața mea până acum. Nu mă plâng, nu mă plâng. Doar constat.

Ziceam că nici pentru familia mea nu am fost o figură marcantă. Unul din motive ar fi că trec foarte rar pe acasă. Un altul ar fi că atunci când vin pe la ei, nu stăm de vorbă; abia dacă ne vedem. Te-ai aștepta să știe despre ce vorbești când pomenești de una Anca.

Exemplu concret: fostul meu număr de telefon ajunge la frati-meo. Nu mai rețin dacă am anunțat sau nu că acela nu mai e numărul meu. Asta cred că a fost greșeala mea. Raluca încerca să mă sune, dar dă de Dănuț. Raluca cere să vorbească cu mine. Galant ca întotdeauna, frati-meo pune cea mai cretină întrebare: “Care Anca?”. În caz că vă întrebați: Da, este fratele meu biologic până la proba contrarie când vom afla care din noi a fost adoptat. Nu pot să spun că avem o relație prea grozavă, dar ai avea pretenția ca propriul frate să știe cine dracu’ e Anca asta.

El îmi zice Ancuța, deci probabil e o muncă mult prea grea să proceseze de la ce vine diminutivul ăsta. Îl înțeleg. Nu-l judec. E “mai special” prin simplul fapt că nu știe cum o cheamă pe soră-sa. Dănuț, dacă citești asta, mai dă și tu un telefon! Așa, ca să nu uităm cum ne mai cheamă…Zic și eu…

Cu stimă și respect,

Anca Petrescu

(oare e cazul să reamintesc mereu cum mă cheamă de teamă că unii oameni ar putea uita?)

Advertisements

Comments»

1. Anca - April 23, 2010

Tot n-a dat!

2. big bum - April 18, 2010

Am patit si eu ceva aproape asemanator…
Nu mai stiu cum, dar la sfarsitul orei de mate se discuta despre mine, cu profa in frunte. (Nu era nimic rau, parca intrebase cine luase permisul) Colegii mei au raspuns in cor: “Anix si Cristi”. Porfa sta, se gandeste putin si tranteste “Care Cristi?” Colegii:”Stefanescu”.
Cristi. Un nume neimportant.
Ca sa stii, urasc sa mi se spuna pe numele de familie. Daca vrei vreodata sa te bati cu mine, iti sufleci mainile si imi zici “Stefanescule, ia vino incoa’! ” ;))

3. level7even - February 25, 2010

ehh imagineaza-ti ca pe mine ma cheama theea. nimeni NICIODATA nu mi-a scris numele corect din prima. iata pseudonimele pe care le-am avut, fara voia mea, de-a lungul liceului:
-> Teo
-> Dea *sau chiar ANDREEA, si se mira ca nu raspund*
-> thea
-> teea
dar cea mai tare a fost varianta profului de sport:
-> teya
ahh si numele de familie mi se pocea de fiecare data as well. desi am un nume extreeem de comun. ah well. . .it’s fun daca privesti din alt unghi.
PS: la mine in mobil esti Usaghi. sper ca nu te superi :))
:*

Anca - February 25, 2010

Nu mă supăr. Ăsta e un pseudonim care mă încântă și mă bucur foarte mult că așa mă ții minte:D.
Adevărul e că pe tine chiar te-au chinuit oamenii cu toate numele astea. Ai un nume deosebit. De ce trebuie să-l pocească toți neatenții?

4. mike - February 25, 2010

mai anca.. ce-s pozele astea de apar in dreptu commentului in dreapta? ca nu le inteleg.. uite asta de-aici ===========>

Anca - February 25, 2010

Am activat opțiunea “monstru” a avatarului celor care comentează. Asta-i explicația.

5. raluca - February 24, 2010

Eu nu am uitat numele tau, am stiut sa cer “anca” :p. Gluma proasta… Oricum, prietenele nu-ti uita numele si daca am mai spus “oana” in loc “anca” sau “anca” in loc de “cory”, asta este pentru ca-mi sunteti toate la fel de dragi!!!!!!!!!

6. Samael - February 24, 2010

Anculet

Anca - February 24, 2010

Vai, ce aiurea sună!

7. mike - February 24, 2010

de ce stiam eu ca te cheama Leushtenia Rotaru? hmm.. Deci e Anca.. ok stai sa schimb pe mess…. vaai ma.. imi aduc aminte ca-mi povestea Vlad de una Anca.. si credeam ca e o amanta ceva… pfff ce fraier sunt….

Anca - February 24, 2010

Leushtenia? Hai măăăăă!!!!!!!! Tare îți mai place să îmbârligi lucrurile…

8. Coryna - February 24, 2010

:)) foarte amuzanta partea cu “danut, mai da si tu un telefon, dk citesti postul asta” :))


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: